Iarna, zapada multa, vant puternic si frig. Insa si o frumusete stranie, greu de inteles de multi oameni. Descrierea s-ar putea potrivi in mare masura si conditiilor in care se desfasoara cel mai adesea semimaratonul Gerar. Si totusi e vorba de Polul Nord, un miraj care l-a atras si pe unul dintre cei mai mari exploratori romani: Teodor Negoita. Pe care il vom omagia, in felul nostru, la editia din acest an a Gerarului.

Un text de Daniel Iftimescu

Teodor-Negoita-Law-Racovita-Negoita

Teodor Gheorghe Negoita s-a nascut la data de 27 septembrie 1947 in comuna Sascut din judetul Bacau, intr-o familie de invatatori. Cartile de calatorie au fost cele care i-au trezit pasiunea pentru explorarea tinuturilor indepartate.

La 33 de ani descopera pasiunea pentru speologie si exploreaza mai multe pesteri din Romania, putin cercetate pana atunci. Pasiunea pentru cercetare il determina sa puna bazele primului program romanesc de cercetare polara, in 1987.

In anul 1995 a devenit primul roman care a atins Polul Nord. A organizat si condus numeroase expeditii in Arctica si Antarctica si, incepand cu anul 1997, a reprezentat Romania la sedintele Tratatului Antarctic.

Cu ocazia sedintei Tratatului Antarctic de la Stockholm (iunie 2005), Teodor Negoita a semnat, in prezenta ambasadorilor celor doua state, un acord prin care Australia (Divizia Antarctica Australiana) acorda Romaniei (Fundatia Antarctica Romana) drepturile administrative asupra bazei Law din Dealurile Larsemann, Antarctica de Est. Baza de cercetare a primit numele Law-Racovita, in memoria savantului Emil Racovita.

Dupa mai bine de 100 de ani, l-am readus pe Racovita in Antarctica. Cea mai mare satisfactie din cariera mea am avut-o cand am preluat baza de la australieni. Am fost atat de emotionat atunci ca nici nu puteam semna„, a marturisit dr. Teodor Negoita.

Ca semn de apreciere pentru activitatea de cercetare si reprezentarea in cadrul Tratatului Antarctic si in Comitetul de Protectie Antarctica (CEP), colegii australieni au hotarat, la sedinta Tratatului Antarctic de la Buenos Aires (2011), ca aceasta baza sa poarte numele Law-Racovita-Negoita, in memoria exploratorului si cercetatorului roman.

Utilitatea activitatilor de cercetare romanesti in Antarctica este exemplificata prin interesul deosebit manifestat de cercetatorii din institutele din Romania, unii dintre ei foarte tineri, pentru studierea probelor prelevate de catre Teodor Negoita in cadrul expeditiilor sale. Fundatia Antarctica Romana a trimis tineri cercetatori la stagii de pregatire in strainatate. Tinerii trimisi sa cunoasca tehnologiile avansate din laboratoarele institutelor din strainatate si-au concretizat munca intr-o teza de doctorat.

De-a lungul carierei sale, Teodor Gheorghe Negoita a publicat peste 30 de lucrari in reviste cu mare impact in lumea stiintifica internationala si a contribuit la popularizarea rezultatelor cercetarilor sale prin numeroase intalniri, simpozioane si sesiuni de comunicari in tara si strainatate, contribuind la cresterea prestigiului stiintific al tarii. Amintirile expeditiilor antarctice si-au gasit loc in doua volume: “Stiinta pe gheta – Cu chinezii in Antarctica” si “Ambasada Romaniei in Antarctica – Statia Law-Racovita”.

Academia Romana i-a acordat cercetatorului roman Dr. ing. Teodor Gheorghe Negoita distinctia onorifica „Meritul Academic” pentru merite deosebite in cercetarea din tinuturile polare.
Diploma i-a fost inmanata de presedintele forului cultural, academician Ionel Haiduc.

In semn de recunoastere a activitatii sale, Teodor Negoita a fost decorat de presedintele Emil Constantinescu cu Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Ofiter si a primit din partea presedintelui Traian Basescu Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Comandor.

Proiectul Aurora Borealis

European-Research-Icebreaker-AURORA-BOREALIS-1

Dupa disparitia cercetatorului si exploratorului Teodor Negoita, Fundatia Antarctica Romana a continuat proiectele aflate in derulare, unul dintre cele mai importante fiind Aurora Borealis.

Pentru ca cercetarea zonelor polare necesita echipamente sofisticate si pentru ca numarul spargatoarelor de gheata care activeaza in Arctica este limitat, a aparut necesitatea contruirii unui spargator de gheata multi-scop, care sa fie la dispozitia cercetatorilor polari pe intreaga perioada a anului.

Proiectul AURORA BOREALIS va deservi doua comunitati stiintifice, care se suprapun partial si in acelasi timp au interese divergente. Prima este comunitatea stiintifica polara in general, care necesita un vas care sa ajute in munca de cercetare marina si care are un spectru larg de perspective stiintifice.

A doua este comunitatea cercetatorilor de adancime, care va folosi vasul in lunile de vara, cand conditiile ghetii sunt optime pentru studierea structurii si proprietatilor crustei si a istoriei depozitelor sedimentare oceanice.
Consiliul Stiintific German a evaluat proiectul AURORA BOREALIS in mai 2005 si a recomandat construirea acestui spargator de gheata in 2006.

Fundatia Europeana de Stiinta a furnizat resursele financiare si a coordonat Consortiul Aurora Borealis (ERICON – AB).
Alaturi de alti 17 parteneri, Fundatia Antarctica Romana a participat la acest proiect, incheiat in martie 2012, fiind implicata in activitatile privind managementul stiintific si integrarea strategica, asigurand legatura directa cu agentiile guvernamentale, ministerele si reprezentanti ai industriei de profil din Romania.

Dupa discutiile din cadrul celui de-al doilea Simpozion International de Cercetare Polara (organizat la sediul Academiei Romane din Bucuresti intre 16-17 noiembrie 2007 de catre Institutul Roman de Cecetari Polare, Fundatia Europeana de Stiinta (ESF), Institutul de Cercetare Marina Alfred Wegener si Academia Romana) dintre cercetatori din 29 de institute si universitati din Romania si alte 9 tari (Bulgaria, Estonia, Germania, Cehia, Franta, Federata Rusa, Austria, Belgia si Suedia), au fost identificate urmatoarele arii de interes pentru cercetatorii romani in cadrul proiectului AURORA BOREALIS: cercetari de paleoceanografie, paleoclimatologie, oceanografie, geologie si geofizica, studiul biodiversitatii ecosistemelor polare, studii de microbiologie marina, analizarea efectelor schimbarilor climatice asupra speciilor, cercetari de pedobiologie si medicale.

Un interes particular este reprezentat de posibila contributie a Romaniei la designul si constructia spargatorului AURORA BOREALIS. Cercetatori din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti, Facultatii de Fizica a Universitatii Bucuresti, Institutului National de Geologie si Geoecologie Marina si Institutului de Geologie, alaturi de alte institute si-au manifestat interesul de a participa in cadrul acestui proiect, sub coordonarea Fundatiei Antarctica Romana.

In luna septembrie 2012, la initiativa Academiei Romane, a fost infiintata Comisia Nationala pentru Cercetari Antarctice (CNCA), care isi propune continuarea activitatii de cercetare polara. Fundatia Antarctica Romana este membru al acesti comisii si a stabilit parteneriate pentru o viitoare expeditie antarctica anul urmator, in memoria exploratorului si cercetatorului polar Teodor Gheorghe Negoita.

Daniel Iftimescu este vicepresedinte al Fundatiei Antarctica Romana si nepot al exploratorului Teodor Negoita.